Wednesday, 26 Apr 17, 11.45.28

Aţi intrat ca Guest | Grupa "Guests"Bine aţi venit Guest | RSS
Principala | Un caine sanatos - Forum | Profilul meu | Înregistrare | Ieşire | Login
                                     PentruAnimale.ro                 

                         

[ Mesaje noi · Membrii · Regulamentului forumului · Căutare · RSS ]
Page 1 of 11
Forum » Useful information » Boli si tratamente pitbull » Un caine sanatos
Un caine sanatos
pitbullsDate: Wednesday, 27 Jul 11, 05.47.23 | Message # 1
Generalissimo
Group: Administrators
Messages: 1508
Awards: 7
Status: Offline
Masuri generale de profilaxie a bolilor
Daca doriti sa aveti un caine permanent sanatos, care sa va incante ochii, respectati urmatoarele recomandari:

1. Un caine sanatos are parul des si lucios, ochii limpezi si privirea vioaie, trufa curata, rece si umeda, mersul vioi, apetitul mereu prezent. Daca se constata scurgeri oculare sau nazale, materii fecale in jurul anusului (mai ales la pui), trufa fierbinte, abatere, refuz de hrana, voma sau alte simptome patologice, adresati-va unui medic veterinar.
2. Se va respecta cu strictete programul de vaccinari. La varsta de 2,5 luni se face prima vaccinare antijigodioasa (cel mai recomandabil cu un vaccin polivalent (antijigodie - antiparvoviroza - antihepatita Rubarth - antileptospiroza). Dupa o luna se face un rapel. Pentru siguranta se mai poate face un rapel cand animalul implineste 9 luni. Vaccinul se repeta apoi anual pana la 4-5 ani, cand se inceteaza vaccinarea.
3. Vaccinarea antirabica, care este obligatorie in tara noastra, se va face prima data in campania de vaccinare din luna decembrie a anului in care s-a nascut catelul (dar nu sub varsta de 3 luni) si se continua apoi anual, pana la moartea cainelui.
4. Vaccinarea antileptospirica este necesara la cainii de vanatoare si la cei care vaneaza rozatoare.
5. De la varsta de o luna se incepe cu tratamentele antiparazitare interne, contra ascarizilor si teniilor. Tratamentul se face lunar in primele 6 luni, trimestrial in urmatoarele 6 luni, apoi de 2 ori pe an, primavara si toamna, pana la moartea cainelui. Un caine parazitat nu valorifica bine hrana si este un permanent pericol pentru om.
6. In principiu, administrarea de vitamina D si saruri de calciu pentru prevenirea rahitismului este necesara numai la caini din rase foarte mari (Dog german, Saint Bernard), care cresc pana la varsta de 1 1/2 ani. La celelalte rase tratamentul preventiv nu este necesar daca ratia este echilibrata si catelul beneficiaza de soare. Cum in crescatorii ratiile sunt frecvent dezechilibrate, profilaxia rahitismului se impune, tratamentul curativ devenind tratament profilactic.
7. Un caine va primi mancarea intotdeauna din castron si niciodata din mana omului. In felul acesta cainele invata sa nu manance ceea ce i se arunca sau ceea ce gaseste pe jos, fiind redus la minimum pericolul intoxicatiilor.
8. Cainele trebuie lasat sa-si consume tainul in liniste. In caz contrar devine agresiv, sperios si inapetent.
9. Intervalul dintre tainuri sa fie astfel stabilit incat cainelui sa-i fie foame in momentul in care i se serveste hrana. Numai in acest fel se mentine pofta de mancare.
10. Mancarea nu trebuie sa fie nici fierbinte, nici prea rece. Temperatura inadecvata a hranei sau a apei de baut poate fi cauza laringotraheitelor.
11. In alimentatia cainelui exista cateva sortimente total interzise:
- oase de pasare, iepure si miel (care produc gastrite si ocluzii intestinale)
- carne cruda de vanat, carne cruda de porc si organe crude de orice provenienta (care produc parazitoze). Prin carnea de porc se mai poate transmite boala lui Aujeszky
- cartofi, mazare, fasole uscata (care sunt greu de digerat si produc fermentatii intestinale)
- dulciuri pe baza de ciocolata (care produc inapetenta si obezitate).
12. Organele interne si alte deseuri de abator trebuie fierte cel putin 2 ore.
13. Nu se administreaza cainelui alimente alterate sau alimente improprii pentru om. Ceea ce ii dam cainelui trebuie sa fie bun si pentru om.
14. Nu se lasa cainele sa bea din balti sau din alte locuri cu apa statuta, de unde poate lua agentul leptospirozei sau alti germeni patogeni.
15. Nu se lasa cainele sa alerge prin Iocuri mardare si gunoaie.
16. Nu se plimba cainele prin tufisuri de unde poate lua capuse (care sunt hematofage).
17. La crescatorul particular, adapostul cainelui va fi spalat o data pe saptamana cu apa clocotita. Cu aceasta ocazie, asternutul din paie sau fan se arde, iar paturile si carpele se scutura si se lasa la soare cel putin 6 ore. Legea sanitara veterinara nr. 60 il obliga pe crescator sa tina adapostul animalului in permanenta stare de curatenie si sa dezinfecteze adapostul cel putin o data pe an.
In crescatoriile de caini se aplica masurile prevazute pentru o crestere intensiva a animalelor. Conform aceleiasi legi nr. 60 se vor efectua dezinfectii dupa fiecare serie de pui ("dupa depopularea fiecarui compartiment" , p. 153). La intrare in crescatorie se pune obligatoriu un dezinfector.
18. Locul unde cainele depune fecale sa fie curatat (daca se poate zilnic) si apoi sterilizat prin aruncare de apa clocotita, pentru distrugerea oualor de paraziti.
19. Cainele trebuie ferit de geruri mari, vanturi puternice, umiditate si caldura excesiva, deoarece acesti factori climaterici ii scad rezistenta fata de boli.
20. Cainele trebuie periat zilnic (curatire "uscata", pentru indepartarea prafului, scaietilor, a firelor de par moarte. Daca cainele s-a murdarit mai tare, va fi spalat numai locul respectiv. Baile generale nu se recomanda si de aceea se fac foarte rar, in caz de forta majora (murdarirea intregului corp cu noroi, funingine, var s.a.).
21. Daca se anunta campanii de deratizare si apar peste tot momeli (pe langa case sau blocuri, in pivnite), cainii trebuie plimbati in lesa si dupa intoarcerea de la plimbare li se vor spala labele. Cainii se pot intoxica nu numai prin linsul labelor sau consumul momelilor, ci si prin consumul de sobolani otraviti si pasari otravite. De aceea se va evita vanarea acestor animale. Momelile trebuie indepartate dupa 1-2 saptamani, de catre cei care le-au pus, pentru ca sobolanii nu se mai ating de ele daca sunt mai vechi de o saptamana. Este bine ca proprietarii de caini sa cunoasca acest lucru.
22. Daca s-au facut in exterior (in gradina, in parc) stropiri cu insecticide, este bine sa se evite timp de 1-2 saptamani aceasta zona.
23. Daca s-au imprastiat insecticide prin casa, cainele sa nu fie adus in casa pana cand nu s-au maturat si s-au spalat suprafetele tratate cu insecticid.
24. In timpul antrenamentelor, omul nu va fuma si nu va manca, deoarece acest lucru nu este igienic si in plus ar deranja cainele.
25. Cainele nu trebuie suprasolicitat in timpul antrenamentelor pentru ca acesta oboseste repede, se epuizeaza si ajunge chiar la tulburari nervoase.
26. Achizitionarea unui pui de caine nu se face inaintea varstei de 6 saptamani, deci inainte de intarcare, pentru ca puiul are nevoie de lapte matern, care ii ofera o hrana bogata si anticorpi. Puiul intarcat prea repede face dispepsii, rahitism si ramane in urma cu cresterea.
27. Daca un catel consuma excremente sau roade peretii inseamna ca prezinta un deficit de saruri minerale. In acest caz se verifica ratia si se dau suplimente de peste, faina de oase, legume.
28. Se ascund de catel chibrite, cuie, ace, agrafe, bile de sticla sau de material plastic, cutii cu medicamente, detergenti, sapunuri.
29. Pentru a satisface nevoia de a roade a catelului se va oferi un os nefiert (preferabil un os lung de vaca, caruia i s-au taiat capetele si i s-a indepartat maduva), o talpa de la un pantof deformat sau o bucata groasa de lemn.
30. Se evita orice comportament brutal fata de caine. Un caine trebuie sa fie oglinda stapanului sau. Un caine bun are un stapan bun, un caine nervos, fricos, isteric are un stapan care in mod sigur merita si el aceste epitete.

Iata cateva semne mai importante, dupa care proprietarul unui caine poate aprecia instalarea unei stari de boala.
1. Animalul refuza hrana. Aceasta situatie poate fi produsa de o indispozitie pasagera, dar daca dureaza mai mult de o zi, trebuie solicitat medicu1 veterinar.
2. Voma. Cainele este un animal care vomeaza usor, chiar si atunci cand a mancat putin mai mult decat trebuia. O singura voma nu trebuie sa ne alarmeze. Daca insa vomele se repeta si mai ales daca sunt cu lichid galben sau sangvinolent, trebuie anuntat de urgenta medicul. Poate fi vorba doar de o gastrita, dar si de o boala infectioasa grava sau de prezenta unui corp strain in stomac.
3. Diareea se manifesta prin scaderea consistentei materiilor fecale si cresterea numarului de scaune pe zi. In acest caz este vorba de o simpla inflamare a intestinului, cu cauze alimentare sau paralziti, dar poate fi si simptomul unei boli infectioase. Trebuie controlata temperatura si evitata deshidratarea prin administrarea de ceaiuri, de preferat cel de menta.
4. Constipatia se manifesta prin cresterea consistentei materiilor fecale, eforturi mari la defecare sau prin lipsa totala a scaunului. Daca se observa din prima zi, se rezolva prin administrarea uleiului de parafina, daca au trecut mai multe zile, trebuie facuta neaparat o clisma.
5. Mucoasa conjunctivala (mucoasa care captuseste pleoapele, se vede usor la pleoapa inferioara) trebuie sa fie de culoare roz. Ea poate fi puternic congestionata in cazul bolilor febrile, sau galbuie, in cazul icterului. Mucoasa conjunctivala palida indica o stare de anemie. Prezenta secretiei purulente pe conjunctivita poate fi semnul unei conjunctivite banale, dar de cele mai multe ori este simptomul celei mai grave boli infectioase.
6. Urechile trebuie sa fie curate in interior, eventual cu o cantitare mica de cerumen galbui. Daca se constata o cantitate mare de secretie maron inchis si urat mirosiloare, este vorba de un catar auricular. Daca secretia este purulenta, este simptomul unei otite.
7. Trufa uscata sau crapata indica sau o boala cronica, sau faptul ca a trecut in ultimul an printr-o boala infectioasa, jigodia.
8. Narile trebuie sa fie umede si curate. Prezenta unei secretii abundente mucoase sau purulente indica o afectiune a aparatului respirator.
9. Dintii trebuie examinati regulat, in special maselele, pentru a descoperi eventualele depozite de tartru (piatra), care se recunosc dupa culoarea galbena de la baza maselelor si mirosul neplacut pe care il exala gura cainelui. Cainele trebuie dus imediat la medic pentru indepartarea tartrului (operatie de detartraj).
10. Tusea este un semn al bolilor aparatului respirator si trebuie luate masuri immediate dupa aparitia ei.
11. Parul. Pierderea luciului parului este semnul unei boli generale, carente alimentare sau boli parazitare. Caderea parului, insotita sau nu de modificari ale aspectului pielii si de mancarimi, este totdeauna semnul unei boli care cere un tratament indelungat (eczema sau dermatomicoza) care cu cat este inceput mai devreme, cu atat sansele de vindecare sunt mai mari.
12. Schiopaturile au ca principal motiv corpurile straine (tepi, cioburi) care au intrat in sau intre pernitele de pe talpa. Dupa ce se examineaza aceasta zona, daca nu se gaseste corpul strain, se va apela la medic.
13. Temperatura peste 39,2 °C indica totdeauna o stare de boala. Mult mai grava este scaderea temperaturii sub 37,5 °C. Aceasta scadere indica sau o intoxicatie, sau o stare precomatoasa sau comatoasa.
14. Scurgerile vaginale sangvinolente cu tumefierea buelor vulvei sunt normale in perioada ciclului. De asemenea, scurgerile sangvinolente timp de doua saptamani dupa nastere. Scurgerile de orice natura, in afara acestor doua perioade, sunt patologice. Scurgerile purulente sunt un motiv de alarma, indiferent in ce perioada apar.
15. Glanda mamara trebuie examinata periodic. Induratiile limitate reprezinta tumori mamare ce trebuie indepartate printr-o interventie chirurgicala.
16. Deformatiile articulare la cateii tineri sunt semne de rahitism.
17. Urina trebuie sa fie galbena si limpede. Urina sangvinolenta sau tulbure este un simptom extrem de grav.
18. Comportamentul psihic trebuie sa fie vioi si bucuros la vederea stapanului. Daca animalul devine apatic, somnolent, cu tendinta de a sta mai mult culcat si cauta locurile reci, este un semn de boala. De asemenea, cainii care in mod obisnuit sunt blanzi, dar devin agresivi si musca atunci cand sunt mangaiati, inseamna ca au o durere violenta undeva. Cand animalele se ascund in locuri intunecoase sub mobile, au fotofobie, provocata de obicei de boli infectioase cu manifestari oculare.

Rolul vitaminelor in alimentatia cainilor
Vitaminele sunt substante organice complexe, indispensabile vietii, care se gasesc in alimente sau se prepara sintetic, cu rol esential in mentinerea proceselor celulare vitale. Exista doua categorii principale de vitamine, in functie de solubilitatea acestora: vitaminele hidrosolubile si vitaminele liposolubile.

Vitaminele liposolubile sunt vitaminele A (retinol), D (calciferol), E (tocoferol) si K (vitamina antihemoragica), iar cele hidrosolubile sunt vitamina B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B6 (piridoxina), B12 (cobalamina), acidul pantotenic, vitamina B9 (acidul folic), colina, biotina (vit. B7), niacina (vit. PP), inozitolul, vitamina C.

Vitaminele au functii multiple, ele actioneaza ca potentiatori sau co-factori in anumite reactii enzimatice, joaca un rol important in sinteza ADN, in integritatea membranei celulare, dezvoltarea osoasa, coagulare, in metabolismul proteinelor si al aminoacizilor, in transmiterea impulsului nervos etc.

Vitaminele liposolubile sunt absorbite diferit fata de cele hidrosolubile. Vitaminele liposolubile necesita prezenta sarurilor biliare si a lipidelor pentru a forma compusi care sunt absorbiti pasiv, de obicei la nivelul duodenului si ileonului, si apoi sunt transportati la nivelul ficatului. De regula, vitaminele hidrosolubile sunt transportate activ, existand unele vitamine care au nevoie de un anumit factor de transport, numit factor intrinsec.

Vitamina A se gaseste in plante, sub forma de provitamine A (caroteni), care se transforma in vitamine active din punct de vedere biologic (retinol si dehidroretinol) la nivelul intestinului subtire. Vitamina A stimuleaza procesele de crestere, neoglucogeneza, sinteza glicogenului si a colesterolului, stimuleaza functiile hipofizei si tiroidei, sinteza mucopoliglucidelor din epitelii, favorizand astfel cheratinizarea normala. Vitamina A stimuleaza mielinizarea nervilor si participa in chimismul retinian.

Hipovitaminoza A are urmatoarele manifestari: cainii tineri se dezvolta defectuos, oasele se deformeaza si pot comprima tesuturile invecinate, determinand aparitia tulburarilor nervoase, epiteliile se hipercheratinizeaza, se exfoliaza si ulcereaza. In urma hipovitaminozei A apare reducerea acuitatii vizuale la lumina crepusculara. Hipervitaminoza A este determinata de administrarea in exces a vitaminei A si poate produce hemoragii intestinale si pulmonare si degenerari ale tesutului hepatic si renal.

Excesul de caroteni in hrana poate duce la aparitia icterului carotenic.

Vitaminele D (D2 si D3) pot fi sintetizate in organism pe baza precursorilor acestora. Precursorul vitaminei D2 se gaseste in drojdia de bere si in plantele verzi si se transforma in vitamina D2 sub influenta radiatiilor ultraviolete. Precursorul vitaminei D3 se gaseste in sebuum si in straturile superficiale ale pielii si se transforma in vitamina D3 sub influenta radiatiilor ultraviolete. Surse bogate in vitamina D2 si D3 sunt ficatul unor pesti, laptele, untul, galbenusul de ou.

Ambele vitamine au actiune asemanatoare si stimuleaza procesele de crestere, in special al oaselor lungi, stimuleaza mineralizarea tesutului osos, formarea dintilor, a dentinei si a smaltului dintilor, regleaza metabolismul fosfocalcic.

Hipovitaminoza D determina la tineret aparitia rahitismului cu hipocalcemie, hipofosforemie, dezvoltarea anormala a oaselor membrelor, a coastelor, sternului, intarzie atat aparitia dintilor, cat si schimbarea dentitiei de lapte. La cainii adulti, carenta in vitamina D determina aparitia osteomalaciei, manifestata prin deformarea oaselor, durere la deplasare; secundar, pot aparea deformarile osoase, pareze, paralizii, tetanii, scaderea tonusului muscular.

Hipervitaminoza D determina hipercalcemie, hiperfosforemie, anorexie, constipatie, prurit, agitatie, migrarea sarurilor fosfocalcice in rinichi, miocard, articulatii unde, prin depunere, determina insuficiente.

Vitamina E - vitamina antidistrofica, antisterilica sau tocoferol - este sintetizata de plantele verzi si se gaseste in cantitati mari in uleiurile vegetale (uleiul de porumb) si in germenii cerealelor. Vitamina E favorizeaza absorbtia carotenoizilor si protejeaza rezervele hepatice de vitamina A, participa la respiratia celulara, stimuleaza sinteza proteinelor contractile si a mioglobinei.

In hipovitaminoza E apar distrofii musculare si hepatice.

Hipervitaminoza E nu este studiata.

Vitamina K este necesara coagularii sangelui (prin implicarea acesteia in formarea ARN-ului, responsabil de sinteza unor factori ai coagularii) si participa in procesele de respiratie celulara.

In hipovitaminoza K (in cazul prezentei antivitaminelor K in hrana, afectiunilor hepatice si biliare) apar hemoragii, din cauza lipsei sau intarzierii coagularii.

Hipervitaminoza K nu este cunoscuta, deoarece excesul de vitamina K se elimina foarte usor prin urina, fecale sau lapte.

Vitamina B1 este sintetizata de plantele verzi si de simbiontii intestinali si stimuleaza dezvoltarea organismelor, are rol in transmiterea influxului nervos, favorizeaza formarea lipidelor pe baza glucidelor.

In hipovitaminoza B1 apar polinevrite generalizate, polimiozite, nevralgii, mialgii (dureri musculare), tulburari digestive, cardiace, insotite de hipotermie. La caini, hipovitaminoza B1 (boala Chastek) apare in urma hranirii cu peste crud (acesta contine o tiaminaza).

Vitamina B2 se gaseste in cantitate mai mare in vegetale decat in alimentele de origine animala si are rol in metabolismul proteic, lipidic, glucidic, participa la mentinerea integritatii tesutului epitelial si nervos, stimuleaza procesele de crestere si diferentiere, stimuleaza troficitatea retinei, cristalinului si a corneei.

In hipovitaminoza B2 dezvoltarea este incetinita, apar afectiuni ale pielii, opacifierea corneei si a cristalinului.

Vitamina B6 (piridoxina) se gaseste in cereale, uleiuri vegetale, legume, ficat, rinichi, lapte. Intervine in reglarea sintezei si catabolismului colesterolului si al unor lipide, intra in structura coenzimelor (decarboxilaze, transaminaze), are rol in metabolismul protidelor, stimuleaza eritropoeza, intra in compozitia tecilor de mielina.

Hipovitaminoza B6 determina o crestere intarziata, anemie hipocroma microcitara, tulburari nervoase, astenie musculara, vomismente.

Vitamina B12 (cobalamina, ciancobalamina) este vitamina care intervine in sinteza ADN-ului, hemoglobinei, metioninei, colinei, biotinei si, implicit, in metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, intervine in diviziunea celulara, stimuleaza hematopoeza.

Carenta in B12 determina anemii, scaderea vitezei de crestere.

Vitamina C este sintetizata de plantele verzi, dar poate fi sintetizata si pe cale endogena, in mucoasa intestinala, ficat, rinichi. Participa in reactiile de respiratie celulara, stimuleaza sinteza mucopoliglucidelor din tesutul epitelial, are rol in metabolismul colagenului, mareste rezistenta organismului la infectiile bacteriene si virotice, prin stimularea formarii anticorpilor si a activitatii sistemului reticulo-endotelial.

Carenta in vitamina C determina aparitia scorbutului, caracterizat la tineret prin anomalii in dezvoltarea dintilor, oaselor, predispozitie la sangerari spontane, iar la adulti se manifesta prin astenie, hemoragii mici la nivelul pielii, gingiilor, mucoasei digestive, hemoragii urmate de necroze, scade rezistenta organismului, anemie.

Dozele si momentul in care trebuie administrate vitaminele sunt indicate de catre medicul veterinar.

Boli infectioase ale cainilor
Jigodia la catei
Determinata de un virus, jogodia se manifesta la caine prin oboseala, febra, catar nazal, netratata ducand la pneumonie, gastroenterita, convulsii sau chiar paralizie. Toti cainii trebuiesc vaccinati impotriva jigodiei, prima data la varsta de 3 luni si apoi in fiecare an. Inaintea vaccinarilor se face un examen parazitologic. Odata anticorpii formati cainele poate elimina virusul fara sa prezinte simptome de boala.

Leptospiroza la catei
Cauzata de Leptospira canicola, leptospiroza se manifesta prin oboseala, inapetenta, sete crescuta, si poate evolua cu nefrita, incovoierea spatelui, diaree.

Hepatita infectioasa la catei
Hepatita infectioasa la catei este provocata de un virus si se manifesta prin inapetenta, diaree, oboseala, si icter (ingalbenirea pielii si a ochilor)

Turbarea la catei
Cauzata de un virus, turbarea se manifesta prin tulburari in comportament (neliniste, agresivitate si dorinta de a musca), precum si prin hipersalivatie si oboseala. In zonele in care turbarea este raspnadita la animalele salbatice (vulpi) se practica vaccinarea cainilor impotriva turbarii. Cainii de serviciu si cei care merg la expozitii vor fi vaccinati in mod obligatoriu. Prima vaccinare se face la varsta de 4 luni. Animalele salbatice care nu fug cand se apropie un om sau un caine sunt suspecte de boala.

Boli parazitare ale cainilor
Ascarizii la catei
Boala este cauzata de Toxocara Canis sau de Toxocara Leonina. Simptomele pot aparea la varsta de 3 saptamani. Viermii parazitari au o lungime de 5-12 cm, iar larvele lor migreaza prin corp si lezeaza tesuturile. Contaminarea se face din mediul inconjurator. Boala se manifesta prin prurit anal, din cauza caruia cainii se tarasc pe anus ("se dau cu sania"). Cauza acestui comportament poate fi uneori si o inflamatie a glandelor anale. Se recomanda sa se consulte cat mai urgent un medic veterinar.

Teniile la catei
Provocata de Dipylidium Caninum, popular cunoscut drept tenie, larva ce traieste in viscerele iepurelui. Tenia are o lungime de 50-200 de cm.

Toxoplasmoza la catei
Toxoplasmoza, cauzata la caini de Toxoplasma gondii este o boala fara simptome clinice.
Pentru a se evita transmiterea de la caine la om a unor paraziti este de recomandat sa nu lasati cainii sa va linga. Dupa ce atinge un caine omul se va spala pe maini. Cainele adult trebuie supus o data sau de 2 ori pe an unui tratament antiparazitar (vermifug).

Puricii la catei
In lunile de vara cainii au deseori purici, din cauza carora se scarpina intens. Multi caini sunt hipersensibili fata de purici si fac alergie la piscaturile acestora. Puricii sug sange de la 20 pana la 150 de minute, dupa care se retrag in ascunzisurile lor. Pentru combaterea puricilor este neaparat necesar ca lucrurile din culcusul cainelui sa fie spalate si tratate cu insecticide de contact, bineainteles pe langa tratamentul care va fi aplicat cainelui.

Bolile cainilor - Enterita (boala a aparatului digestiv)
Enterita este o inflamatie a mucoasei intestinale, cauzata de factori fizico-chimic, biologici, alimentari sau toxici si se manifesta clinic prin stare generala proasta, inapetnta, descarcari diareice, slabire.
Aceasta afectiune este de regula provocata de cauze infectioase (boala lui Carre,parvoviroza), sau cauze alimentare, cum ar fi schimbarea brusca a compozitiei ratiei, alimente cu un continut crescut in lipide, eventual hrana alterata.
Primele simptome sunt inapetenta, animalul are o atitudine cifozata, cu coada intre picioare sau stand covrig cu abdomenul lipit de ciment. La palpare, prezinta reactia de aparare abdominala, putandu-se auzi cu usurinta zgomotul produs de tranzitul intestinal accelerat.
Prezenta descarcarii diareice, este semnul caracteristic al enteritei.
Fecalele sunt apoase, de culoare galbena sau galben verzuie, eventual hemoragice, cu un miros extrem de neplacut.
Din cauza pierderilor de lichide prin descarcarile diareice, animalul se deshidrateaza rapid, evidetiindu-se rebordul costal, ochii se afunda in orbite, pielea devine flasca, observandu-se matitatea parului.
In enterita, de obicei, febra este prezenta doar in primele faze ale enteritelor de natura infectioasa dupa care, datorita deshidratarii sau a pierderilor de sange (in enteritele hemoragice), temperatura prezinta tendinta de scadere.

Tratamentul vizeaza urmatoarele aspecte :
- oprirea tranzitului intestinal;
- rehidratarea si prevenirea sau indepartarea urmarilor acidozei;
- antibioterapia.
Oprirea tranzitului intestinal se face prin administrarea de parasimpaticolitice si administrarea de protectoare de mucoasa.
Astfel, se recomanda atropinizarea animalului cu sulfat de atropina in cantitate de 0,1-0,5 ml/cap, sau administrarea de Scobutil, Lizadon injectabil sau daca animalul nu prezinta simptome de voma sub forma de tablete.
Rehidratarea se face in functie de gravitatea deshidratarii, folosindu-se pe parcursul a 24 de ore o cantitate de solutie rehidratanta variind intre 3 si 10% din greutatea corporala a animalului.
Solutia rehidratanta trebuie sa contina obligatoriu ser fiziologic, glucoza, saruri minerale, aminoacizi protectori hepatici, vitamine (vitamina C, B1, B2, B6, B12), etc. Recomandam ca la administrarea intravenoasa sa se foloseasca o solutie perfuzabila cu urmatoarea compozitie : la 100 ml solutie, sa introduc 40 ml glucoza 5-10%, 10 ml calciu gluconic sau borogluconat de calciu, 2 ml vitamina B1, 2 ml vitamina B2, 2 ml vitamina B6, 2 ml vitamina B12, 10 ml vitamina C, 5-10 ml solutie perfuzabila continand aminoacizi hepatoprotectori, iar pana la 100 ml ser fiziologic.
In enterita este obligatorie antibioterpaia, recomandandu-se produse cu spectru larg de actiune, in special cele ce actioneaza asupra bacteriilor Gram negative ce traiesc in tubul digestiv.
Tratamentul dureaza minimul 4-5 zile.
In perioada de covalescenta, in rastimp de cateva zile se va urmari cu multa atentie revenirea in mod gradat la o alimentatie normala.
Acest lucru se realizeaza prin hranirea cu supe pe baza de legume, orez etc. in care se va introduce Saprosan 1-2 comprimate pisate, treptat alimentatia pe baza de supe se va imbogati cu branzeturi, carne fiarta etc.

Bolile cainilor - Constipatia (boli ale aparatului digestiv)
Constipatia este o afectiune patologica ce se poate intalni la toate varstele, avand cauze diverse, mai frecvent insa din cauza proverbialei lacomii a cainelui. O alta cauza poate fi parazitarea intensa a tubului digestiv cu ascarizi (in special la tineret), fiind frecvent cazurile in care tractusul intestinal se poate "bloca" cu adevarate "ghemuri" de ascarizi, astfel tranzitul intestinal fiind serios perturbat.
In amonte de locul blocarii tranzitului intestinal, se acumuleaza cantitati mari de continut intestinal, ceea ce determina distensia intestinului, insotita de compresii asupra organelor din jur. Apare intarirea si fermentarea masei alimentare stationare, cu repercursiuni grave asupra circulatiei sanguine locale si eventual, observandu-se deformarea abdomenului (asa numita "burta de batracian").
La palpare se remarca abdomenul dur, cu reactie de aparare abdominala. Tratamentul, in functie de gravitatea constipatiei, vizeaza doua obiective :
1. golirea intestinului si reluarea tranzitului intestinal;
2. refacerea echilibrului hidric si acidobazic, ce a fost perturbat in urma blocarii tranzitului intestinal.
Golirea tubului digestiv si reluarea tranzitului intestinal este o operatiune dificila in functie de locul in care este blocat intestinul.
Daca blocajul are loc la nivelul intestinului subtire, se recomanda administrarea de substante parasimpatico-mimetice de genul arecolinei bromhidrice sau a pilocarpinei, in cazul in care purgativele obisnuite (uleioase sau saline) sau daca ciocolax-ul nu da rezultate.
In cazul unui fecalim in zona rectala, se recomanda administrarea de supozitoare pe baza de glicerina, iar in caz de nereusita, sa se procedeze la efectuarea unei clisme caldute, cu apa saponata si masaj abdominal.
In anumite vazuri, se recomanda tuseul transrectal, cu eventuala dislocare a unor parti ale fecalomului.
Pentru "inmuierea" fecalomului, se poate repeta clisma, pana la eliminarea completa a acestuia, dupa care prin masaj abdominal sau prin administrare de Arecolina bromhidrica sau Pilocarpina, se va urmari reluarea tranzitului intestinal.
In cazul in care avem de a face cu o constipatie cronica sau cu reveniri perioadice la aceasta stare, se recomanda interventia chirurgicala.
Refacerea echilibrului acidobazic si a celui hidric, se face prin administrarea de solutii perfuzabile pe baza de glucide, vitamine, saruri minerale, aminoacizi hepatoprotectori.
Prevenirea aparitiei acestei afectiuni se face printr-o alimentatie judicioasa, urmarindu-se evitarea administrarii unei cantitati mari de oase la cainii tineri (care sunt de regula si foarte lacomi), dar si celor batrani care pe langa faptul ca nu mai au o dantura adecvata pentru aceasta hrana, devin sedentari, acest fapt avand repercursiuni negative asupra tranzitului lor intestinal. Se va evita administrarea de oase de pasari batrane sau oase nefierte de rata, cocos, curcan, iepure.


"Pain is temporary ... Pride is forever!! Suffer now and live the rest of your's life as a Champion!!!"
 
Forum » Useful information » Boli si tratamente pitbull » Un caine sanatos
Page 1 of 11
Search:

Copyright pitbulls.ro © 2017 | Free games templates